Tahiti Infos

L’armée américaine est-elle en prospection à Mangareva ?


Mangareva vue depuis un satellite de la NASA.
Mangareva vue depuis un satellite de la NASA.
PAPEETE, jeudi 11 juillet 2013. Un avis d’appel d’offres émanant de l’US Air Force publié en mai dernier sur un site américain spécialisé, fait état d’un projet de construction d’un «site de travail et de stockage» à Mangareva. Interrogées, les autorités locales semblent néanmoins tout ignorer de ce dossier.

Au départ il ne s’agit que de quelques informations éparses colportées par des habitants des Gambier sur la présence de militaires américains en civil à Mangareva. Renseignements pris auprès de la mairie, on nous indique qu’il y a actuellement deux militaires de l’US Air Force sur place «missionnés par une société privée pour installer une station d’observation». De quoi ? Cela n’était pas très clair et hésitait entre fusée et satellites. La même source indique que Mangareva est l’un des trois sites choisis dans le Pacifique par l’US Air Force, partageant notamment la vedette avec l’Australie. L’état major de l’armée française au COM SUP à Pirae, en revanche, dit ignorer la présence de ces militaires américains qui sont sensés faire connaître leur passage quand il ne s’agit pas de simple tourisme. «Pour nous il n’y a pas de militaires américains à Mangareva».

Une fois la curiosité piquée on se met donc à chercher. Et la magie d’Internet fait que l’on trouve : un RFI (request for information) a été publié tout récemment sur le site Internet des marchés fédéraux (federal business opportunities). Il s’agit d’une sorte d’appel d’offres pour acquérir et livrer du matériel à Mangareva en Polynésie française pour une période allant de la date d’attribution du marché (20 mai 2013) au 31 décembre 2013. L’appel d’offres émane conjointement d’une base militaire de l’US Air Force au Nouveau Mexique, du Centre des missiles spatiaux (Space missile Center) basé à Los Angeles, et divers autres services.

Il n’est pas question d’éléments stratégiques dans cette commande publique de matériels et de services. Il s’agit d’être capable de livrer sur place à Mangareva du carburant, du petit matériel, un lieu de stockage et de fournir un service de coordination et de traduction. En effet l’appel d’offres précise qu’il faudra indiquer comment l’entrepreneur qui obtiendra ce marché s’y prendra pour pouvoir mettre en place ce site de stockage sécurisé «avec l'approbation du gouvernement local». Il s’agit d’un marché public considéré de petite taille selon la classification industrielle nord américaine, un contrat évalué à moins de 14 millions de dollars.

Info ou intox ? N’empêche : des habitants ont surpris tout récemment des civils américains à Mangareva en train de réceptionner, à l’arrivée de la goélette, du matériel dans plusieurs containers. D’autant que ce n’est pas la première fois que les Américains débarquent aux Gambier. Il y a un peu plus de deux ans, Glory un satellite américain d’observation de la terre a été perdu le 4 mars 2011 au cours de son lancement. Il s’est écrasé dans l’océan Pacifique, aux environs des îles Gambier…


L'appel d'offres diffusé sur le site Internet,  Federal business opportunities
L'appel d'offres diffusé sur le site Internet, Federal business opportunities

L’armée américaine est-elle en prospection à Mangareva ?
‘Eāha o tā te nu’u maritē ‘e ‘imi nei ?

PAPEETE, mahana maha 11 nō tiurai 2013. I ni’a i te tahua nātirara a tetahi pū taiete e ha’a nei nō te nu’u marite, ‘ua fa’a’ite hia i te hō’ē ‘ōpuara’a patura’a i tetahi fare ha’aputura’a tauiha’a i Ma’areva ma. Teie ra ho’i, e au ē ‘aita te pū fa’atere o te nu’u farāni i Pōrīnetia i ‘ite noa a’e i teie ‘ohipa.

I te ha’amatara’a, te fa’aro’oro’o hia nei ihoa te tari’a i tetahi mau parauparau nō roto mai i te huira’atira, o te nā’ora’a ē tē vai nei tetahi mau ti’a o te nu’u marite i terā atu mau pae fenua. Nā te tävana nō Rikitea, o Monique Richeton, i fa’ati’a mai ihoa i taua mau parau ra. E piti ti’a nu’u marite o tei tae i teie hepetoma « ‘ua tono hia rāua e tetahi taiete ‘e ‘ere na te hau, nō te ha’amau i tetahi pū hi’opo’ara’a. ». ‘Eāha ra te mea e hi’opo’a hia ? ‘Aita ato’a i pāpū maita’i mai te mea ra ē, e hi’opo’a hia i te pe’e’utari ānei, a ore ra e hi’opo’a hia i tetahi manureva tere ti’a atu i te aore teitei nui. Tetahi, ‘ua riro o Ma’areva mai i te torura’a o te vāhi i tāpe’a hia mai e te mau ‘aivāna’a nō te nu’u US Air Force, o Auteraria te piti. I te pae’au o te nu’u Farāni i Pōrīnetia COMSUP nō Pira’e, ia au o tā rātou i ha’apāpū mai, ‘aita roa atu rātou e ‘ite i teie ‘ohipa. Hou a’e teie mau ta’ata e haere mai, e tītau hia iā rātou e fa’a’ite te tumu o tō rātou mau terera’a. « Nō Mātou, ‘aita e hō’ē a’e fa’ehau marite i Ma’areva ».

I muri noa i teie mau parau i fa’aro’o hia, e ti’a ihoa ïa ia heheu. I reira te rāve’a nātirara e ha’afaufa’a hia ai : hō’ē parau piahia i te pi’i hia na RFI (parau tītaura’a i te mau taiete) o te ‘imi ra i tetahi mau tauiha’a hururau nō te tono atu i Ma’areva. E tupu teie ‘ohipa i ni’a te mau ārea ‘āva’e mē haere roa atu i te hōpe’ara’a o teie matahiti. Nō roto mai teie parau tītaura’a i tetahi tahua nu’u a te US Air Force, ‘e arata’i hia nei e te pū rahi e ha’apa’o nei i te mau rāve’a mauiha’a e fa’areva hia na te ara teitei nui (Space missile Center) i ha’amau hia i Los Angeles, mai tetahi atu mau pū ravera’a ‘ohipa.

‘Aita e parau huna nā te mau fa’ehau i roto i teie parau tītaura’a. Te hīna’aro noa nei teie mau ‘aivāna’a ‘ia ha’apāpū hia i te parau o te utara’a tauiha’a mai te mōrī ānei, tetahi atu mau tauiha’a huru na’ina’i, i tetahi vāhi nō te ha’aputu i taua mau mea ra, na reira ato’a i’a noa’a mai i tetahi mau ti’a huri parau. Nō te mea, te nā’o ra te parau tītaura’a e ti’a iā te ‘ona taiete ,e haru mai i teie mātete patura’a, e fa’a’ite nāhea ‘ōna ia ha’amata i tā na ‘ohipa « ia au ra i te mau parau fa’ati’a a te Hau Fenua ». O tei fa’aro’o, e mātete iti teie ia au i te tuatāpapara’a nō te parau o te mau ‘ohipa rarahi nō te pae ‘apato’erau o te fenua marite.

Parau mau ānei a ore ra e « māta’i » noa ? Noa atu ra : ‘ua ‘ite pāpū roa te huira’atira nō Ma’areva i tetahi mau ti’a a te nu’u marite, i te fa’ari’ira’a mai i tetahi mau ‘āfata tauiha’a huru rau o te uta roa hia mai e te pahī. ‘E ‘ere ato’a a tahi nei te mau marite e tere ai na teie mau pae fenua. A piti mahiti i ma’iri, mo’e atu ra te pe’e ‘utari marite ra o Glory. ‘Ua topa mai ‘oia i te moana Pātitifā, i te ārea tai nō Ma’areva…

TP

Rédigé par Mireille Loubet le Vendredi 12 Juillet 2013 à 06:18 | Lu 4076 fois