Tahiti Infos

La Foire agricole se prépare sous le signe d'une agriculture saine et durable

Te faaapu au maitai e te taraire

La foire agricole se tiendra du 30 septembre au 10 octobre sur le site de Vaitupa à Faa'a. Chaque année depuis 1985, cet évènement représente l'un des rendez-vous préféré des polynésiens, petits et grands...Pour la communauté rurale, c'est le moment d'exposer sa plus belle production.


La Foire agricole se prépare sous le signe d'une agriculture saine et durable
Comme chaque année depuis 1985, la foire agricole sera l’occasion d’une part de démontrer l’importance de ce secteur pour l’économie de notre territoire et d’autre part de promouvoir les axes de notre politique agricole basée notamment sur la souveraineté alimentaire et le développement d’une agriculture saine et durable.

Plus de 280 exposants : agriculteurs, horticulteurs, vanilliculteurs, éleveurs, artisans, pêcheurs,
restaurateurs et commerçants, seront présents pour proposer à la vente leurs productions, présenter
des animations éducatives et ludiques, et participer au concours général de l’agriculture destiné à primer les plus beaux produits. Le ministère de l’économie rurale, la fédération Hei Tini Rau et la Chambre d’agriculture, d’élevage et de la Pêche, ont joint leurs efforts pour promouvoir à travers cette manifestation le monde agricole et ses productions. Vous pourrez ainsi découvrir les richesses de nos terroirs des Marquises, Tuamotu, Gambier, Australes, et Iles de la Société, à travers notamment : les concours des productions vivrières, fruitières, maraîchères, et animales; mais aussi des dégustations culinaires traditionnelles, ou des démonstration artisanales . Ce sera aussi l’occasion, de sensibiliser les professionnels au développement éco-responsable de notre agriculture et la population aux qualités sanitaires de nos productions locales, à travers les journées thématiques organisées durant cette manifestation. Nous vous invitons donc à venir nombreux découvrir nos richesses, et soutenir nos productions locales source de nos emplois d’aujourd’hui et demain.

Mauruuru
Présentation de de Frédéric RIVETA, ministre de l'Economie rurale

téléchargez le programme en pièce jointe

La Foire agricole se prépare sous le signe d'une agriculture saine et durable
Te mau hoa faahotu i te maa o te fenua, te mau manihini o tei tae mai,
Mai te matahiti 1985, ua riro teie rururaa tamatahiti a te feia faahotu maa o te fenua, a tahi roa : ei tahua faaite i te faufaa rahi a te tuhaa o te ohipa faahotu e o te tanu maa i roto i te tapura o te imiraa faufaa o te fenua ;
a piti, ei tahua faatianiani i te mau reini rahi a e te poritita no te parau o te faaapu faahotu e te tanuraa maa, oia tei papahia i ni’a i na mana’o ti’aturi e piti :te faarava’iraa i te fenua i te maa, e te imiraa o te faanahoraa faahotu e ti’a roa i te maoro o te tau. no te hoe pu’e tau maoro. E 280 ti’a o te mau toro’a faahotu fenua huru rau o tei amui mai : to te faapu, to te tanu tiare, to te tanu vanira, to te feia faamu animara, to te rima’i, to te ravaai, to te feia utuutumaa tae roa i to te hoo tao’a ato’a, ua ti’a mai ratou no te hoo taui tapihooraa i ta ratou mau maa hotu rau ,e no te faa’ite’ite i ta ratou mau raveraa ei haapiiraa anei, e no te tuu atu i ta ratou mau hotu tupu e ta ratou mau maa hamani i roto i te tata’uraa. e faahei o tei hope i te au.Te piha toro’a o te faaterehau o te faaapu mau maa hotu o te fenua, te piha rautea te amuitahiraa Hei Tini Rau, tae roa i te Piha faapu, te faamuraa animara e o te Rava’ia, tei rohi amui no te faaineineraa teie taurua rahi faatiani i teie tuhaa ohipa na roto i teie faanahoraa. I ‘o nei outou e ite ai i te faufaa o tera e tera taamotu, te mau hotu o te fenua Matuita, to te Tuamotu, to Maareva ma, to te tuhaa pae, to raromatai e to nia matai. mau motu Totaiete ma.
Tei na roto i te mau tata’uraa huru rau, te pae no te faaapu, te animara, te ravai e te rima’i o te mau maa
hotu, to te mau maa aa, to te mau maa rau ‘ere, to te mau ina’i animara ; i reira ato’a outou e tamata ai i to ratou aminamina e ite atu ai outou ite mau maa utuuturaa tumu to ratou, i reira ato’a outou e ite ai i te mau raveraa rima’i huru rau. E taime teie no te faararaa te huiraatira, te hui mana tae noa tu te mau taata e rohi nei no te faaapu ia faatura hia te mau faauera no te aupuru to tatou haupuni no te maitai o to taou ea. E tau ato’a te reira no te faaara i te mau tino toro’a ohipa ato’a e tae roa atu i te nunaa i te faanahoraa o te ho’e faahoturaa fenua e faatura nei i te tarena tupuraa o te fenua. Mauruuru e te pahono rahi raa mai, no te manuia raa o ta tatou taurua. No te mea, ua faatarenahia i te mahana ho’e o teie taurua ho’e tumu parau e riro i te tuatapapahia. No reira, te anihia atu nei outou ia tae mai no te hi’o e te faito i te mau rahiraa o te mau faufaa o to tatou fenua. Ia tae mai outou e ti’a ai, no te paturu i te faahoturaa maa tupu o te fenua ia riro te reira ei ohipa e ei imiraa rave’a na tatou, no teie nei e no ananahi e ti’ai.

Rédigé par communiqué du MER le Jeudi 23 Septembre 2010 à 19:12 | Lu 839 fois