L’Aremiti Ferry 2 tourne sur trois moteurs au lieu de quatre


PAPEETE, mercredi 5 février 2014. Un problème technique sur une pièce d'embrayage du nouveau ferry Aremiti entraîne un léger retard des rotations maritimes du bateau de cette compagnie entre Papeete et Moorea. En approche de Moorea, ce mercredi matin l’Aremiti Ferry 2 a été contraint de s’arrêter dans le chenal afin qu’une vérification technique soit menée. «Des spécialistes du chantier qui ont construit le bateau étaient justement à bord. Ils sont allés sécuriser l’un des embrayages qui posait problème. Mais le bateau est équipé de quatre moteurs, il peut continuer à tourner sans problème sur trois moteurs seulement» explique Eugène Degage, le P-dg de la compagnie maritime.

Les rotations de l’Aremiti Ferry 2 ce mercredi accuseront donc un peu de retard, mais vont se poursuivre. «On va continuer à naviguer. Mais au lieu de faire la traversée en 40 minutes, le trajet sera un peu plus long et durera environ 1 h» poursuit Eugène Degage. Ce petit incident technique sur un bateau neuf ne cause donc pas de problème particulier à la compagnie. Le tout nouveau ferry de la compagnie Aremiti a été livré à Tahiti le 22 décembre dernier et a démarré ses rotations commerciales quelques jours plus tard, le 28 décembre 2013. Il peut transporter environ un millier de passagers et jusqu’à 150 voitures.

Aremiti Ferry piti : e toru noa māteni o tē fa'a'ohipa hia nei

Mahana toru pae nō fepuare 2014. ‘Ua fifi ri’i te hō’ē tao’a-tāmaura’a iti nō te tuha’a-tā’atira’a māteni o te pahi ‘āpī ra o Aremiti ferry piti i te taime ‘oia i fano noa i rotopū iā Tahiti-Mo’orea. I teie mahana toru nei, te piri mai ra taua pahi ra i te uāhu nō Vai’are i tupu ai teie fifi iti, ‘aita i tia’i hia, ‘ua tūpohe hia i te mau māteni nō te rave i tetahi hi’opo’ara’a māteni. Teie te mau ha’apāpūra’a a te ‘ona taiete Degage :” ‘Aua’e maōti, tei ni’a ato’a tetahi mau ‘aivāna’a nō te vāhi nō reira mai teie pahī i te hāmanira’a hia. Pou atu ra rātou nō te fa’ata’a ‘ē i te tao’a nō te tuha’a-tā’atira’a māteni.Teie rā, e maha māteni e vai nei i ni’a i te pahī, ‘aita e fifi nō te mea e toru noa māteni, mea rāva’i ihoa nō te fa’atīpae iā na.


Nō reira, e taere ri’i te mau terera’a o teie pahī, e tāmau noa ra hia. “e tāmau noa hia te mau terera’a, teie ra, e huru maoro ri’i, i ni’a i te fāito hō’ē hora.” O tā Eugène Degage i ha’apāpū mai. ‘Aita ra teie fifi huru iti e ha’ape’ape’a roa atu i te taiet. ‘Ei fa’aha’amana’ora’a iā tātou, ‘ua tae mai taua pahi ra i te fenua nei i te 22 nō tītema ra, ‘inaha ha’amata ato’a atu ‘oia i tā na mau utara’a a tau mahana noa i muri mai, i te 28 nō tītema. Piri atu i te tauatini ta’ata e noa’a a fa’aūta atu i ni’a iā na, na reira ato’a 150 pere’o’o.


Rédigé par Mireille Loubet le Mercredi 5 Février 2014 à 09:08 | Lu 1711 fois